Relații sănătoase versus relații toxice

Pentru a avea o viață fericită și împlinită, este necesar, am putea spune chiar esențial, să avem relații sănătoase. Baza relațională se construiește în copilărie. Atunci ni se imprimă tiparele viitoarelor relații. Dacă în acest articol am vorbit despre stilurile de atașament în relații, despre importanța acestora și despre cum se formează, în articolul de față vom vorbi despre relații toxice prin contrast cu tiparele de relații sănătoase.

Relațiile toxice sunt mult mai complexe decât abuzul fizic sau verbal evident. Ele se manifestă într-o multitudine de forme subtile și uneori greu de identificat, chiar și pentru persoanele implicate.

Pentru a înțelege mai bine ce este o relație toxică și cum se manifestă, este necesar să se cunoască ce este o relație sănătoasă.

Ce înseamnă o relație sănătoasă

Cea mai simplă definiție a unei relații sănătoase este aceasta: O legătură bazată pe respect reciproc, încredere, comunicare deschisă și susținere. Într-o relație sănătoasă partenerii se simt tot timpul în siguranță, atât fizic, cât și emoțional. Într-o relație sănătoasă ambii parteneri sunt egali și nu există lupte de putere, ci cooperare, înțelegere și sprijin.

Elemente cheie ale unei relații sănătoase

• Comunicare deschisă și sinceră

Pentru a fi fericiți și împliniți, avem nevoie să ne cunoaștem nevoile și să știm să le exprimăm și să le comunicăm. Într-o relație sănătoasă, ambii parteneri se simt liberi să comunice sincer ce își doresc unul de la celălalt și ce își doresc în viață, în general. Într-o relație toxică, nu există comunicare, ci control, manipulare și abuz.

• Respect reciproc

Respectul într-o relație înseamnă aprecierea și valorizarea partenerului ca individ, cu nevoile, sentimentele și limitele sale. Fiecare partener respectă opiniile, limitele și spațiul personal al celuilalt. Vom vedea mai jos în articol cum într-o relație toxică respectul lipsește. Unul dintre parteneri (sau chiar amândoi) umilește, jignește sau îl desconsideră pe celălalt.

• Încredere

Încrederea reciprocă se construiește în fiecare clipă prin onestitate, transparență și respectarea promisiunilor. Ambii parteneri se simt în siguranță în acea relație. Vom vedea că într-o relație toxică încrederea lipsește.

• Susținere reciprocă

Într-o relație sănătoasă, există sentimentul de a avea mereu un aliat care te susține și te încurajează în momentele dificile și celebrează alături de tine succesele. Într-o relație toxică, se simte mereu că există competiție, luptă de putere și invidie.

• Independență și spațiu personal

O relație sănătoasă este o relație de interdependență. Există mereu spațiu pentru identitate individuală și interese personale, care se întrepătrund armonios cu interesele relației. Într-o relație toxică, se înlătură identitatea individuală a cel puțin unuia dintre parteneri.

• Rezolvarea conflictelor într-un mod constructiv

În orice relație există conflicte. Diferența rezidă în modul cum sunt rezolvate. În relațiile sănătoase, conflictele se rezolvă prin dialog, concesii și respectarea opiniilor diferite, iar în relații toxice prin manipulare, agresivitate, sau pasiv-agresivitate.

• Egalitate

Într-o relație sănătoasă, deciziile sunt luate împreună, iar nevoile ambilor parteneri sunt luate în considerare. Într-o relație toxică, doar unul dintre parteneri ia deciziile importante, sau în aceste decizii, chiar dacă sunt luate împreună, nu sunt luate în considerare decât nevoile unuia dintre parteneri.

**

În relații toxice, comportamentul ambilor parteneri le afectează negativ bunăstarea emoțională și fizică. Acest lucru se poate manifesta prin control, manipulare, abuz verbal sau fizic, lipsă de respect sau alte comportamente dăunătoare. Într-o relație toxică pot lipsi sentimentele de siguranță, respect și libertate.

Relațiile toxice pot afecta sănătatea

Relațiile toxice pot afecta sănătatea mintală în multe feluri, ceea ce poate duce la afecțiuni cum ar fi: anxietatea, depresia și insomniile. Chiar și după încheierea unei relații toxice, problemele de sănătate emoțională și psihologică pot persista: stima de sine scăzută, dificultățile de relaționare, inabilitatea de a mai avea încredere în cineva, iar în cazuri mai grave, chiar gânduri suicidare și tulburare de stres post-traumatic.

Relațiile toxice pot avea un impact semnificativ și asupra sănătății fizice, pe lângă efectele nocive asupra sănătății mintale. Stresul cronic și anxietatea pot duce la o serie de probleme fizice, cum ar fi:

• Probleme cardiovasculare: Stresul constant poate crește tensiunea arterială și ritmul cardiac, crescând riscul de boli de inimă.
• Tulburări gastrointestinale: Stresul poate afecta sistemul digestiv, ducând la probleme precum sindromul de colon iritabil, ulcere sau alte tulburări digestive.
• Tulburări de somn: Anxietatea și stresul pot provoca insomnie sau alte tulburări de somn, ceea ce poate duce la oboseală cronică și alte probleme de sănătate.
• Slăbirea sistemului imunitar: Stresul cronic poate slăbi sistemul imunitar, făcând organismul mai vulnerabil la infecții, precum și la boli autoimune.
• Dureri cronice: Stresul poate exacerba durerile cronice, cum ar fi durerile de cap, durerile de spate sau durerile musculare.
• Tulburări de alimentație: Unele persoane pot dezvolta tulburări de alimentație ca răspuns la stresul din relația toxică.
• Boli de piele: Stresul cronic poate duce la afecțiuni ale pielii.

Aceste probleme de sănătate pot varia în funcție de intensitatea și durata relației toxice, precum și de predispozițiile individuale.

**

Acum, că am creat baza pentru o înțelegere mai bună a relațiilor toxice și a efectelor pe care acestea le pot avea, iată câteva caracteristici ale relațiilor toxice. Trebuie să ținem cont că multe dintre aceste caracteristici de relații toxice se suprapun și se pot manifesta simultan:

Caracteristici ale relațiilor toxice

• Control și manipulare:

Într-o relație toxică, există întotdeauna manipulare și control. Acestea se manifestă printr-o varietate de tactici subtile, care se pot intensifica treptat, făcând dificilă recunoașterea lor. Iată câteva dintre cele mai comune forme:

• Control emoțional: Culpabilizare, intimidare, manipulare, izolare, negarea realității (gaslighting).
• Control financiar: Limitarea accesului la bani, dependență financiară.
• Control social: Izolarea de familie și prieteni.
• Control decizional: Decizii unilaterale, ignorarea nevoilor și opiniei partenerului.
• Gelozie excesivă: Acuzații nefondate, verificarea constantă a partenerului (monitorizarea activității online și a convorbirilor telefonice).

• Abuz:

Abuzul este cea mai evidentă formă de relație toxică. Acesta se poate manifesta în multe forme. Dacă unele forme sunt mai ușor de detectat, altele sunt subtile, dar la fel de devastatoare. Iată cum se pot manifesta:

• Abuz verbal: Se manifestă prin cuvinte: insulte, țipete și jigniri, critici constante și desconsiderare, sarcasm și ironie folosite pentru a răni, amenințări verbale.
• Abuz emoțional: Manipulare, amenințări, culpabilizare, control.
• Abuz fizic: Agresiune fizică, violență, privarea de somn, hrană sau îngrijiri medicale.
• Abuz sexual: Forțare, lipsa consimțământului.

• Dependență:

Când vorbim despre dependență în relații toxice, ne gândim în primul rând la dependența emoțională a unuia dintre parteneri de celălalt, dar acesta nu este singurul fel de dependență.

• Dependență emoțională: Nevoie excesivă de validare, neglijarea propriei persoane și identități (tot ceea ce face un partener are legătură cu celălalt), lipsa stimei de sine și a încrederii în sine.
• Dependență financiară: Așa cum am văzut mai sus, este vorba despre limitarea libertății prin dependență economică.
• Dependența de validarea socială: Nevoia de a menține aparențele sau un anumit statut social, teama de judecata socială (”gura lumii”).
• Codependență: Dependență reciprocă nesănătoasă, cum ar fi fuziunea (lipsa limitelor și activităților personale).

Cum poate ajuta psihoterapia?

Nu relația în sine este toxică, ci comportamentul partenerilor. Dinamica acelei relații este disfuncțională și toxică, iar sănătatea mentală și emoțională a ambilor parteneri este afectată, nu doar a unuia dintre ei.

Psihoterapia poate fi un instrument valoros pentru persoanele aflate într-o relație toxică, oferind sprijin și ghidare în navigarea provocărilor emoționale și practice. Psihoterapia de cuplu sau psihoterapia individuală pot fi de ajutor. Iată câteva moduri în care psihoterapia poate ajuta:

Psihoterapia de cuplu

Studiile demonstrează că partenerii care vin împreună la terapie au o șansă foarte bună să își salveze relația, iar comunicarea dintre ei și satisfacția avută în cadrul relației sunt îmbunătățite.

Când să căutați psihoterapie de cuplu:

• Dacă vă simțiți prins într-un ciclu de certuri și conflicte nesănătoase.
• Dacă simțiți că nu vă mai înțelegeți sau nu vă mai respectați.
• Dacă există probleme de încredere, gelozie sau control.
• Dacă ați experimentat abuz emoțional.
• Dacă doriți să îmbunătățiți comunicarea și intimitatea în relație.

Psihoterapia de cuplu poate fi un instrument util pentru cuplurile care se confruntă cu dinamici toxice, oferind un spațiu sigur și structurat pentru a explora și a aborda problemele. Iată cum poate ajuta:

1. Identificarea tiparelor toxice:

• Un terapeut de cuplu poate ajuta ambii parteneri să recunoască și să înțeleagă tiparele de comportament care contribuie la toxicitatea relației.

2. Îmbunătățirea comunicării:

• Terapeutul poate facilita o comunicare mai eficientă și mai sănătoasă între parteneri.
• Acesta poate învăța cuplul tehnici de comunicare asertivă, de ascultare activă și de rezolvare a conflictelor.

3. Stabilirea limitelor:

• Psihoterapia de cuplu poate ajuta fiecare persoană să-și stabilească și să-și comunice limitele personale în mod clar și respectuos.
• Acest lucru este esențial pentru a proteja integritatea fiecărui partener și pentru a preveni abuzul.

4. Dezvoltarea empatiei și a înțelegerii:

• Terapeutul poate ajuta fiecare partener să înțeleagă perspectiva celuilalt și să dezvolte empatie pentru sentimentele și nevoile acestuia.
• Acest lucru poate duce la o mai mare înțelegere și compasiune în relație.

5. Gestionarea emoțiilor:

• Relațiile toxice pot genera emoții intense și dificile.
• Terapeutul poate ajuta cuplul să învețe strategii sănătoase de gestionare a emoțiilor, cum ar fi furia, tristețea și anxietatea.

6. Luarea deciziilor informate:

• În unele cazuri, psihoterapia de cuplu poate ajuta cuplul să decidă dacă este posibil și sănătos să continue relația.
• În alte cazuri, poate ajuta cuplul să navigheze o despărțire sau un divorț într-un mod cât mai amiabil posibil.

Psihoterapia individuală

Psihoterapia de cuplu nu este potrivită în toate cazurile de relații toxice. În cazurile de abuz fizic sever, siguranța victimei trebuie să fie prioritatea principală. De asemenea, uneori doar unul dintre parteneri este deschis la schimbare și dispus să depună efort în această direcție. În astfel de situații, terapia individuală este mai adecvată.

Așadar, dacă o persoană se simte controlată, manipulată sau abuzată de partenerul său; dacă se simte constant stresată, anxioasă sau deprimată; dacă simte că și-a pierdut încrederea în sine sau în capacitatea de a lua decizii sau dacă observă că s-a izolat de prieteni și familie, psihoterapia individuală îi poate fi de ajutor.

Iată ce poate învăța o persoană în procesul psihoterapeutic:

1. Identificarea tiparelor toxice:

• Un terapeut poate ajuta persoana să recunoască semnele unei relații toxice, cum ar fi abuzul emoțional, manipularea, controlul sau lipsa de respect.
• Prin explorarea experiențelor trecute și prezente, terapeutul poate ajuta la identificarea tiparelor de comportament care contribuie la menținerea relației toxice.

2. Creșterea stimei de sine și a încrederii:

• Relațiile toxice pot eroda stima de sine și încrederea în sine. Psihoterapia poate ajuta persoana să-și recapete încrederea și să-și valorizeze propriile nevoi.
• Terapeutul poate lucra cu persoana pentru a dezvolta strategii de auto-îngrijire și de stabilire a limitelor sănătoase.

3. Dezvoltarea abilităților de comunicare:

• Psihoterapia poate ajuta persoana să-și exprime nevoile și sentimentele în mod clar și asertiv, fără a se simți vinovată sau fără a-i fi teamă.
• Terapeutul poate oferi instrumente și tehnici pentru a gestiona conflictele și a comunica eficient cu partenerul toxic sau cu alte persoane din viața lor.

4. Gestionarea emoțiilor dificile:

• Relațiile toxice pot provoca o gamă largă de emoții dificile, cum ar fi anxietatea, depresia, furia sau vinovăția.
• Psihoterapia poate oferi un spațiu sigur pentru a explora și a procesa aceste emoții, precum și strategii pentru a le gestiona în mod sănătos.

5. Luarea deciziilor și stabilirea limitelor:

• Un terapeut poate ajuta persoana să evalueze opțiunile disponibile și să ia decizii informate cu privire la viitorul relației.
• Psihoterapia poate ajuta la stabilirea limitelor clare și la protejarea de abuzuri ulterioare.

6. Recuperarea după o relație toxică:

• Chiar și după ce o persoană părăsește o relație toxică, poate fi nevoie de timp pentru a se recupera complet.
• Psihoterapia poate ajuta persoana să-și recapete încrederea, să-și reconstruiască viața și să-și stabilească relații sănătoase în viitor.

**

Într-o relație, totul este relativ și schimbător. Noi, ca oameni, ne schimbăm tot timpul, iar asta cere din partea noastră flexibilitate și disponibilitate pentru a ne înțelege și accepta atât pe noi înșine, cât și pe partener. O relație nu este toxică în sine, ci comportamentul cu care venim în relație este toxic. Dacă există o victimă, există și un agresor, iar adesea aceste roluri se schimbă între parteneri, fiecare devenind pe rând victimă și agresor. Atâta timp cât dinamicile unor relații secătuiesc de energie și vitalitate și scot ce este mai rău dintr-o persoană, acele relații se numesc relații toxice.