Strategii și resurse pentru o mai bună sănătate mintală

”Până când nu transformi inconștientul in conștient, acesta îți va controla viața, iar tu o vei numi soartă’’. Carl Jung

”Conștientizare” înseamnă a fi conștient de anumite aspecte ale realității, a avea o înțelegere clară și profundă a unui subiect sau a unei situații, a fi în stare să recunoști și să înțelegi importanța sau consecințele unui anumit lucru. Este un proces de observare, reflexie și învățare care ne permite să fim mai atenți la noi înșine, la ceilalți și la lumea înconjurătoare. Conștientizarea poate fi aplicată în diferite contexte și poate contribui la creșterea personală, la dezvoltarea conexiunii între oameni sau la îmbunătățirea calității vieții.

”Sănătate mintală” se referă la starea de bine emoțională, psihologică și socială a unei persoane. Aceasta implică capacitatea de a gestiona emoțiile, de a face față stresului și provocărilor vieții de zi cu zi. O sănătate mintală bună înseamnă să ai o bună stimă de sine, să fii capabil să te adaptezi la schimbările din viață și să ai relații sănătoase cu ceilalți. Este important să acordăm atenție sănătății mintale în aceeași măsură în care acordăm atenție sănătății fizice, deoarece acestea două sunt strâns legate și se influențează reciproc.

Atunci când ne referim la ”conștientizarea sănătății mintale”, ne referim la atenția pe care o punem în recunoașterea stării personale de sănătate mintală. Aceasta implică să fim conștienți de propria stare emoțională, să recunoaștem și să gestionăm stresul, anxietatea sau depresia, să avem grijă de corpul nostru și să ne acordăm timp pentru relaxare și odihnă. De asemenea, conștientizarea sănătății mintale implică încurajarea deschiderii dialogului despre problemele de sănătate mintală și încurajarea celor din jur să își acorde importanță și să caute ajutor atunci când este nevoie.

Avem nevoie să ne conștientizăm starea mintală?

Starea mintală este în strânsă legătură cu starea de bine. Dacă sănătatea mintală ne este afectată, relațiile ne sunt afectate: relațiile cu cei apropiați, cu colegii de școală sau de muncă, și, cel mai important, relația cu noi înșine. Depresia, anxietatea sau altă tulburare psihică ne poate face să ne autosabotăm sau să nu percepem corect acțiunile și intențiile celorlalți. Putem dezvolta dependențe sau alte mecanisme de apărare care ne fac rău (mâncat compulsiv, izolare, negare, etc.). Nu putem evolua la capacitatea noastră maximă, nu suntem productivi și nu suntem o prezență plăcută în familie și societate.

Dacă sănătatea mintală ne este afectată, și sănătatea trupului este afectată. Există numeroase studii care demonstrează că starea de sănătate mintală poate afecta negativ sănătatea fizică și viceversa. O stare mintală afectată poate slăbi sistemul imunitar, provocând boli autoimune, viroze sau infecții, poate provoca hipertensiune sau alte boli cardiovasculare, sau poate da boli digestive, cum ar fi gastrita sau ulcerul.

Dacă cei mai mulți oameni merg la medic atunci când au simptome fizice, iar trupul le este afectat, atunci când este vorba despre sănătatea mintală, prea puțini caută ajutor.

Potrivit unui studiu din 2022, 89% dintre români nu au apelat niciodată la serviciile unui psiholog. Doar 22% dintre români recunosc că în ultimul an au simțit nevoia să discute cu un psihoterapeut, însă dintre aceștia din urmă, 50% au și apelat la unul.

Cum ajută psihoterapia?

Psihoterapia poate fi de ajutor într-o varietate de situații și probleme, inclusiv anxietate, depresie, stres, traume, tulburări alimentare, probleme de relaționare, dependențe, furie, probleme de gestionare a emoțiilor sau orice alt tip de suferință emoțională.

Psihoterapia îți oferă un spațiu sigur și confidențial pentru a explora și a înțelege mai bine gândurile, emoțiile și comportamentele. Îți oferă instrumentele și tehnicile de gestionare a stresului și a problemelor, te ajută să-ți dezvolți abilitățile de comunicare și de relaționare sănătoase și te susține în procesul de identificare și schimbare a gândurilor și comportamentelor care îți creează dificultăți.

Psihoterapia poate fi benefică și pentru creșterea personală, dezvoltarea sinelui și îmbunătățirea relațiilor interpersonale. În plus, un terapeut profesionist poate oferi suport emoțional și îndrumare în timpul perioadelor dificile sau de criză.

Motivele pentru care românii nu apelează la psihoterapeut sunt: stigma asociată cu psihoterapia și costul aferent acesteia.

De ce este stigmatizată psihoterapia?

Unul dintre principalele motive pentru care psihoterapia este stigmatizată este lipsa de înțelegere și prejudecățile legate de sănătatea mintală. Mulți oameni consideră că terapia psihologică este rezervată doar celor cu probleme severe de sănătate mintală și că este o dovadă de slăbiciune sau eșec personal să apelezi la un terapeut.

Există și o anumită reticență în a vorbi deschis despre problemele de sănătate mintală și a cere ajutor din cauza fricii de judecata celorlalți. Toți se așteaptă ”să fii puternic” și să-ți rezolvi singur problemele, iar dacă apelezi la ajutor ești ”slab”.

Și un ultim motiv pentru care nu se apelează la psihoterapie este că nu se știe exact cu ce te poate ajuta. Pentru aceste motive există campania de conștientizare a sănătății mintale.

Cât costă psihoterapia?

O ședință de terapie psihologică costă în medie 200 – 300 de lei. Prețul diferă în funcție de oraș, de experiența și calificările psihologului, dar și de tipul de terapie oferit.

Ședințele de psihoterapie, alături de cele de logopedie și kinetoterapie, sunt considerate servicii conexe actului medical, adică nu au contract direct cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Nu mulți români știu însă că legea le permite să meargă gratuit la psiholog, dacă sunt asigurați.

Care sunt pașii care trebuie urmați pentru a beneficia de terapie psihologică gratuită?

Primul drum este la medicul de familie. Acesta scrie o trimitere către un medic specialist. Iar specialistul poate trimite pacientul către psihoterapeut.

Specialitățile clinice pe care un medic le poate avea ca să recomande pacienților săi să meargă gratuit la psiholog sunt destul de multe. Iată care sunt acestea: neurologie și neurologie pediatrică; otorinolaringologie; psihiatrie și psihiatrie pediatrică; reumatologie; ortopedie, traumatologie și ortopedie pediatrică; oncologie medicală; diabet zaharat, nutriție și boli metabolice; hematologie; nefrologie și nefrologie pediatrică; oncologie și hematologie pediatrică; cardiologie; pneumologie; medicină fizică și de reabilitare; genetică medicală; radioterapie; cardiologie pediatrică; chirurgie cardiovasculară; chirurgie orală și maxilo-facială; chirurgie pediatrică; endocrinologie; gastroenterologie pediatrică; pediatrie; pneumologie pediatrică.

Medicii cu aceste specializări pot avea contracte cu unul sau mai mulți psihologi, iar psihologii pot avea contracte cu mai mulți medici specialiști. Astfel, indirect, pacienții pot beneficia de consiliere psihologică sau de psihoterapie gratuite.

Care este diferența dintre consiliere psihologică și psihoterapie?

Consilierea psihologică este de scurtă durată (câteva ședințe, maximum câteva luni) și este folosită pentru a găsi soluții la problemele punctuale cu care se confruntă cineva. Cu alte cuvinte, un consilier psihologic pune în practică teoria psihologică, materializând-o în sfaturi, exerciții și evaluări, ce ajută clienții să-și rezolve problemele de moment. Ajută oamenii să-și îmbunătățească starea de bine, să-și diminueze nivelul de stres și să rezolve crizele din viața lor. Consilierea se focusează pe acțiune și comportament, nu pe emoții, și găsește soluții practice la probleme concrete. Se poate spune că este dezvoltare personală.

Psihoterapia este mai complexă decât consilierea psihologică. Există mai multe feluri de formare în psihoterapie, iar atunci când mergi la psihoterapeut vei urma un întreg proces care poate dura ani de zile. Procesul terapeutic se focusează pe emoții și pe administrarea lor, merge în trecut pentru a descoperi cauzele disfuncțiilor din prezent, caută traume, pattern-uri de gândire, credințe limitative. În urma unui proces terapeutic vei fi transformat în profunzime. Este un proces curativ.

Concluzii

Pentru o mai bună înțelegere și pentru conștientizare, atunci când spunem ”sănătate mintală” ne vom gândi la starea de bine și la bucuria de viață. Pentru a avea stare de bine avem nevoie să avem un stil de viață sănătos, care implică o alimentație adecvată, mișcare zilnică, gestionarea stresului, un somn corect, relații împlinitoare și o bogată viață spirituală și intelectuală.